ITALIANO A MODA AT PUNT
pacare pasiar, calmar
pacca patun, patela
pacchetto pachët
pacchia cùcagna
pacchiano grusser
pacco pach
pace pas
pacificare pasiar, far la pas
pacifico pase, pacifich
pacioccone paciucun
padella pëila
padellino pëilot
padre pare
padrino padrin
padrone padrun
paesaggio paesage, vista
paesano paesän, dal pais
paese pais
paffuto bel rutund, ciciot, grassot, bëgn sigrìi
paga paga
pagamento pagamëint
pagano nin cristiän
pagare pagar
pagella pagela
pagina pagina
paglia paja
pagliaccio pajasso, bùracio, patòcio
pagliaio pajer, al barun dal fëgn
pagliericcio pajassa, pajun
pagliuzza bùsca
pagnotta pagnota (forma grossa= mica)
paio pèr, cubia
paiolo pareul
pala pala
palanchino palanchin
palato vota dla buca
palazzina palasina
palazzo palass
palco palch
palesare manifestar, mustar, rëindër evidëint
palese cèr, evidëint
palestra palestra
paletta palëtta
paletta per la cenere in ferro barnagio
palla bala
pallido smòrt, palid, sëinsa culur
pallino balin, bocc, bucin
pallone balun
pallottola palotula
palmo män, (come misura=bränca )
palo pal, paluch, pëssun
palpare tucar, paciucar, strëinsër
palpebra parpëila
palpitazione baticheur
palpito batit
paltò paltò
palude mujass
panca bänca
pancetta pänsëtta
pancetta di maiale pänsëtta, vëntrësca
pancia pänsa, bidra
panciera pänsera
pancione bidra
panciotto curpët, gilé
panciuto pänsùu
Pancrazio Päncras
pandemonio bataclän
pane pän
pane -forma grande bislunga biciulän
pane -forma grande rotonda micca
pane -forma medio grande grissia
pane -forma piccola:rotonda-allungata-gonfia arrot. pagnota - banana - biova
panetteria negosse dal panater, (labor. del panettiere=pastin)
panettiere panater
panico poura
paniere cavagna, cavagnin
panino sanguiss
panna fiur, fiur dal lèt, bùràa
pannello panel
panno tessuto=pann; per pulire= färtun
panno di lana per riscaldare lo sterno stumiët
pannocchia lova
pannolini faude
pantaloni braje
pantano paciòch
pantofola savata, pantufula, con suola di stoffa=scapin
Paolo Paolo, Paulin
papa papa
papà pare, papà, papa
papale papal
papavero papavër
papera agna, agnot
pappa papëtta, minestrina, m'nestrina
pappagallo papagal
pappagorgia garnun dube
parabrezza parabris
paracarro paracar
paradiso paradis
paradosso paradoss, esagerassiun
paragonare paragunar, cunfruntar
paragone paragun
paralisi paralisi, culp
paralizzare paralisar
paralume abazur, paralùm
paramento paramëint
parapetto parapet, ringhera
parapioggia parèva
parasole parasul
parassita scrucun, prufitatur
parata corteo
paratia stibe, tramisaj, stramisaj
paratoia ciùsa
paravento paravëint
parcella parcela, nota, cunt
parcheggiare parchegiar
parco parch
parco, moderato muderâ, misùràa
parecchio pitost, assè
pareggiare paregiar, fala pata
pareggio pata
parentado, parentela ij parëint, parentela
parente parëint
parere, opinione idea, upiniun, cunsëj
parete mùr, mùraja
pari pari, ugual a.., medem, istess
pariglia cubia, pèër
parimenti an la stessa manera
parlamento parlamëint
parlantina parläntina, ciäncia, ciapula, lapa
parlare parlar, dir
parmigiano (formaggio) grùera, grana, parmigiän
parola parola
parrocchia paròchia
parroco parco, piuvän, prevost
parrucca prùca
parrucchiere barber, prùcher (per donne= pennòira)
parte part, toch, pursiun, fëtta
partecipare pijar part
parteggiare essër da la part at.. , tëgnër par.., far j'interess
partenza partëinsa
particolare, originale particular
partigiano partigiän
partire partër, partir, andar via
partita partia
partito partî
parto part, nassita
partorire avëir an ('na) masnâ, catar
parziale parsial
pascolare (portare al pascolo) largar
pascolo alp, tramùd
passaggio passage
passare passar
passato passâ, l'un ch'a je stèt
passeggiare andar a spass, far dùi pass
passerella passerela, ass
passero passarot, passaròt
passione passiun
passivo passif
passo pass
pasta pasta
pasticciare pastissar, paciucar, ciarùjar
pasticciere pastisser
pasticcio pastiss, paciòch, ciarùj
pasticcione pastissun, frun-frun
pastiglia pastilia
pasto past
pastone per le galline pacarot
pastore barger
pastoso pastuss
pastrano paltó
patata patata, trifula
patente patènte, brevët
paternale girada, cichët, predica
paterno dal pare
patibolo furca
patimento patimëint, pëina, turmëint
patire patir, sufrir
patito patìi
patria patria, pais
patrigno parastr
patrimonio patrimòne, la roba
patriota patriota
patronato assuciassiun
patrono prutetur
patteggiare, pattuire negussiar, rivar a n'acòrde
patto acòrde, intëisa, pat
pattumiera pòrta-mnis
paura poura, fifa, tërla, gripa
paura - aver paura gripar
pauroso paurus, fifun
pauroso caghët
pausa arlass, pausa, intèrval, intèrùssiun
pavido cagabraje
pavimento pavimëint, batùü
pavone pavun
pavoneggiarsi blagar, bùtasse an posa
pazientare avëir passiëinsa, avëir rechia
paziente malave
pazienza passiëinsa, rechia
pazzesco da mat, sëinsa sùst
pazzia essër fora at testa
pazzo mat, fol
peccare far pecâ
peccato pecâ, culpa, dalmage
peccatore pecatur
pecora fée, feja
pecoraio barger
pecorino furmacc at fée
pedaggio piage, pedage
pedalare pedalar
pedale pedal
pedante pigneul, nujus
pedata causs
pederasta cùpio
pediatra medich dij cit
pedina pedina
pedinare star apress, star dapress
peggio pess
peggio= al peggio a malaparâ
peggioramento pegiuramëint, agravamëint
peggiorare andar pess
pegno pëgn, capara
pelandrone pländrun, lajän, fagnän
pelare plar, pëilar
pelato plâ
pelle pel
pellegrino pelegrin
pelliccia plissa
pelo pëil, plùch, plùcc
peloso pin at pëil
pena pëina, sagrin, fastùde, crùcio
penale penal, mùlta
penare pëinar, sufrir
pendaglio ciundul
pendente ch'a pëind
pendenza pëindëinsa
pendere pëindër
pendola pèndula
pene picio, usel
penetrare intrar, anfilasse,
penisola penisula
penitenza penitëinsa
penitenziario parzun
penna piùma
pennellare pitùrar, penelar, dar al biänch
pennello penel
pennino piùmin
penombra an pòo a la scùr
penoso dulurus, ch'a fa pëina
pensare pëinsar
pensiero pëinser
pensieroso pëinsierus, fastùdiâ
pensionato pënsiunàa
pensione pëinsiun
pentimento pëintimëint
pentirsi pëintisse
pentola tipo casseruola cassarola
pentola fonda, capace ramina, pëila
pentolame asie
pentolino pëilot, raminin, cassarulin
penultimo penùltim
penuria scarsitàa
penzolare pëindër
penzoloni pëindujun
pepe pëivër
peperone pùürun, puvrun
per par
pera prùss
perbacco! cuntacc!, dince!, bòja fauss!, ciula!, parlapà!
perbene da bëgn; da bëign
percepire antajasne
perché parché
perciò e alura, at cunseguëinsa
percorrere pèrcurër
percossa bota, patlàa, patela, patun, savatâ, vërla
percuotere batër, patlar, savatar, dar at bote
perdere pèrdër
perdita pèrdita
perdizione pèrdissiun
perdonare pardunar, scùsar
perdono pardun
perduto pèrdû
perenne etèrn, sëinsa fin
peretta per lassativi anali prùss
perfetto perfet
perfezionare pèrfessiunar, curegër
perfezione pèrfessiun
perfidia gramissia, cativeria
perfino fina, adcò
pergamena pèrgamena
pergolato pinacul, topia
pericolo pericul
pericoloso periculus, arzigus
periodo tëimp
perire mòirër
perito, esperto pratich
perizia abilità, capasitàa, esperiëinsa
perizia, stima perissia, valùtassiun, stima
perla pèrla
perlomeno par lo meno, almeno
perlopiù an general, par lo pì, dal pì al meno
perlustrare vardar anturn, cuntrular, ispessiunar
permanente pèrmanëint, fiss
permesso, concesso (verbo) parmëtùu, cuncedû
permesso, licenza parmess, licëinsa
permettere lassar, parmëtër
permutare scämbiar, baratar, discämbiar
pernice pèrnis
perno pèrno
pernottare passar la neut
però però, mäch, cuntùt
pero (pianta) prùss
perpendicolare a piumb
perpetua pèrpetua, sèrva dal preve
perpetuo sëinsa fin
perplesso dùbius, indecis
perquisire fùgnar (fugnar)
perseguire star apress, star dapress, cùdir, sèrcar at..
perseguitare turmëintar, dar adoss
perseverare insistër, tëgnër dùr
persiana (imposte) pèrsiana, gelusia
persino fina
persona parsuna
persona poco per bene; poco seria lingera
persona grossolana trapiass
persona molto alta pataluch
persona piccola tracagnot
persona esile, mingherlina friciulin
personaggio parsunage
personale pèrsunal
perspicace disvijàa, fùrb, anteligëint
persuadere cunvincër, pèrsuadër
persuasione pèrsuasiun, cunvinsiun
persuaso cunvint, sigùr
pertanto e alura, at cunseguëinsa
pertica pèrcia
pertinace ustinâ, testun, ciùch
pertosse tuss-asnina
pertugio partùss, beucc
perverso pèrvèrs, gram
pesante pesänt, gref
pesare pëisar
pesca (frutto e pianta) pèsse
pesca (il pescare) pësca
pescare pëscar
pescatore pëscadur
pesce pëss
peso pëiss, badó
pessimo pess che tùt
pestare pistar
peste pest
pestifero pestifër
pesto (agg.) pist
pesto (sost.) cundimëint
peto - aria di corpo pët
petrolio petrolio
pettegolare ciaramlar
pettegolo petegul, lëingua lunga
pettinare picinar
pettinarsi picinasse
pettinatrice pennòira
pettine pènto
pettirosso peroruss
petto stome, pùpe, pet
pezza pëssa, tòch
pezza di stoffa pata
pezzente strassun, por matass
pezzo tòch, fëtta
pezzo di carta papê
pezzuola strassët
piacere (verbo) piasër
piacere, soddisfazione piasir, sudisfassiun
piacevole piasius, ch'a pias
piaga ferida
piaghe (della pelle) crevëss
piagnisteo lagna, lamëint
piagnucolare rugnar
piagnucolone piurètta
pialla (da falegname) varlòpa, rabot
piallare rabutar
pialletto rabot
piallone (da falegname) varlòpa
pianella pianela
pianerottolo pianerotul
piangere piurar, lamëintasse
piano (di casa) piän
piano, adagio piän, adase
pianoforte piano, pianofòrt
pianta piänta, arbul, arbo
piantagione cultivassiun
piantare piäntar
piantare (seminare) smëinar
piantarla, smetterla piäntala, mulala, finila
pianto piura
piantone guardia
pianura pianùra, piana
piastra piastra
piastrella pianela
piattino piatlin
piatto piat (plur. piat, pièt)
piattola bòja
piazza piassa
piazzale piassal
piazzare bùtar, piassar
picca, dispetto ripica, dispet, puntilio, pica
piccante picänt, fòrt
picchetto pichët
picchiare picar, batër, tämbùssar
picchiare anlardar, vërlar
picchiatello tuch, tucàa
picchiettato tichëtàa
picchio picass
piccione culumb
picco, piccone pich, picun
piccolo cit, cùrt, bass
piccolo di statura gagnèto
piccolo, striminzito baquèro, baquët (dispreg.)
picconare picunar
picconata picunâ, culp at pich
piccone pich, picun
pidocchio pieuj
piede pée
piega piega, rùpia
piegare piegar, dubiar
piena di fiume bùra
pieno pin
pietà pietà, cumpassiun, misericòrdia
pietanza pitänsa
pietanziera barachin
pietoso pietus
pietra pera
pietra - cumulo alla rinfusa masera
pietra da selciato stèrna
pietraia ciapè, ruchera
pietrisco gèrin, gèra
Pietro Pero, Perulin, Pierin, Pedrin
pietruzza gèra, gèrina
pievano piuvän
piffero pifër, piva (la bugi)
pigiare sgnacar, pistar, pussar
pigione fit, afit
pigliare pijar, ciapar
pignatta pignata
pignatta (in terracotta) duj
pignattina tùpin
pignolo pigneul, pistin
pignorare sequestrar
pigrizia pigrissia, lòira
pigro pighër, lagnän
pila pila
pillola pastiglia, pastilia
pilone pilun
pineta bòsch at pin
pingue grass
pino pin, pëssa
pinta pintun, dube
pinza pinsa, pinsëtta
pio religius, at gesia
pioggia pieuva
pioggia violenta di traverso (per vento) stravëint
piombare ampiumbar, bùtar ij sigij
piombino piumbin (di cartuccia= balin)
piombo piumb
pioppo albra
piovasco ramâ
piovere piovër
piovigginare piusinar
piovoso piuvus
pipa pipa, fùma
pipistrello ratavulòira
piramide piramide
piroscafo bastimëint
pirotecnica feu artificiaj, fùsëtte
pisciare pissar, far èva
pisello pòis
pisolino sùgnët, seugn
pistola pistola, rivultela
pistone pistun
pitale vas da neut
pittore pitur
pittrice pitris
pittura pitùra
più pì, (di più = at pì)
piuma piùma
piumino piùmin
piuttosto pitost, anvece
pizzicagnolo negussiänt
pizzicare pëssiar
pizzico prëisa, brisa, pùgnët
pizzicotto pëssiun, pëssiòt
pizzo pissët
placare pasiar, calmar
placca placa
placido tranquil, pase
plagiare ambunir, anflùëinsar
plancia (in legno) stëppa
plastica plastica
platea platea
platino platin
plauso batimän, apressamëint, apruvassiun
plenario plenare
plenilunio lùna pina, al culm
pleurite mal (infiamassiun) dij pulmun
plurale plùral
poco poch, vèro
poco (un poco di ..) an pòo at ..
podio palch
poesia puesia
poeta pueta
poggiare apugiar, pugiar
poggio brich
poi peu, dop
poiché dal mumëint che, dato che, da già che
polacco pulach
polemica discùssiun,
polenta pulëinta
poligamo ùn ch'a vif cun tänte fumne
politica pulitica
polizia pulissia
poliziotto pulissiot
pollaio puler, giuch, giuch d'le galine
pollame pulaja
pollice polëss
pollo pulastr
polmone pulmun
polpa pulpa, (ricchezza di carne=ciccia)
polpaccio pulpass
polsino pulsin
polso puls
poltiglia paciarina, bagna, mistùra
poltrire pländrunar
poltrone pländrun
polvere puër
pomata pumada
pomeriggio dop-mesdì, dop-mängiâ, dommesdì
pomodoro pumatica, tumatica
pompa pumpa
pompare pumpar
pompiere pumpista
ponte punt
pontefice Papa
pontese puntëis, at Punt
popolare pupular
popolare, noto famus, cugnussû
popolo popul, gëint
poppante cit masnâ, ch'a pia ancura la pùpa
poppare pùpar, ciùciar
poppatoio bibrun
porca (zolla) preus
porcaccione gilard, salòp
porcellana purslana
porcellino purchët, purslin
porcheria salupada, trujada
porcile recinto dij crin (stala dij ..; post dij..)
porco crin, pòrs; (femm. tròja)
porgere dar, spòrzër
porre bùtar
porro pòr
porta porta, ùss
portacenere pòrta-sënnër
portafogli pòrta-feuj, pòrtafeuj
portalettere pustin
portamento purtamëint
portamonete pòrta-munede
portare purtar
portata purtàa
portatore purteur
portavoce pòrta -vus
porticato, portico peurte
portinaio purtié
porto pòrt
portoghese purtughëis
portone purtun
porzione pursiun, fëtta, part, tòch
posa posa
posare pusar
posata pusada
posatore di pietre del selciato stèrnighin
posdomani dop-dumän
positivo pusitif
posizione pusissiun
possedere avëir, essër padrun
possente putëint, fòrt
possesso pussess
possibile pussibil
posta posta
postale pustal
postino pustin
posto post
potabile putabil, bëivibil, ch'as pol bëivër
potare puar
potatore chi ch'a pua
potente putëint, ùn ch'a pol
potenza putëinsa
potere (sostant.) autorità, cumänd, capassitàa
potere (verbo) pudëir, avëir la pussibilità
povero povër, (povero te!= poro ti!)
povero, bisognoso povër, bisugnus
povertà puvèrtà
pozza goja, goj
pozzanghera goj, paciòch
pozzo puss
pranzare far disnar
pranzo disnar
pratica, esperienza pratica, esperiëinsa
pratica, incartamento pratica, strùmëint, incartamëint
praticare praticar, far (frequentare=frequëintar)
prato pràa
precario precare, nin sigùr, par adess, pruvisore
precauzione precaussiun, prùdëinsa
precedenza precedëinsa, priuritâ
precedere precedër, andar prima, andar da dvänt
precetto precet
precipitare chëjër, drucar, rùbatar, vular giù
precipizio precipisse, bùrun
precisione precisiun
preciso precis, giùst
precoce matiner
predetto dit prima
predica predica
predicare predicar
prediletto preferî
prefazione prefassiun
preferire preferir, avëir pì car
prefettura prefetùra
pregare pregar
preghiera preghiera, urassiun
pregiato at qualitàa, pì at qualità, pressius
pregiudizio pregiùdisse
premere pussar, cärcar, sgnacar, pastir
premessa premëssa
premiare premiar, arcumpëinsar
premio preme
premura, cura premùra, cùra, riguard
premura, fretta pressa, ùrgëinsa
prendere pijar, piar, binar
prenotare prenutar
preoccuparsi sagrinasse
preoccupazione preoccupassiun, sagrin
preparare preparar, pruntar
prepararsi preparasse, pruntasse
preparativo preparatif
preparato preparàa, prunt
preparazione preparassiun
prepotente preputëint
presa prëisa
presagio presëintimëint, (da un fatto non razionale=avis)
prescelto sèrnû, preferî
prescrivere prescrivër
presentare presëintar
presentare (fare finta che..) spaciar
presente presëint
presentimento presëintimëint
presenza presëinsa
presepio presepio
preservare salvar, vèrnar, prutegër
presidente pressidëint
pressapoco pì o meno, quase, po-press
pressione pressiun
presso vizin, dapée
prestare prëstar, amprëstar
prestito prestit, amprestit
prestito (prendere a) ampremiar
presto prëst, an pressa
presunto l'un ch'as pëinsa ch'a sio, previst, stimâ, imaginâ
presuntuoso burius
prete preve
pretendere pretëindër
pretesa pretëisa
pretesto pretest, scùsa
pretore pretur
pretura pretùra
prevedere prevedër
preventivo preventif
prevenzione prevensiun
previdente previdëint, prùdëint
previsione previsiun
prevosto prevost
prezioso pressius
prezzemolo panassëmul
prezzo presse, cust
prigione parzun,
prigioniero parzuner
prima prima
primario primare
primavera la prima
primizia primissia
primo prim
principe prinse
principessa prinsipëssa
principiante ùn che ampara, aprendista
principiare ancumëinsar, ancaminar
principio prinsipe
priore priur (priura)
pristino (locale dove si fa il pane) pastin
privare gavar, gavaje a...
privato privàa
privazione privassiun, sacrifisse
privilegio privilege
probabile prubabil, pussibil
problema prublema, questiun
procace sfaciâ, pruvucänt, ch'a cissa
procedere prucedër, andar avanti, ..ad näns
processione prucessiun
processo prucess
prodezza bravada, imprùdëinsa
prodigio miracul
prodigo sghèrun
produrre prudùër
produzione prudùssiun
professione prufessiun
professore prufessur
profeta prufeta
profezia prufessia
profilo prufil
profittare aprufitar
profitto prufit
profondo prufund
profumare prufùmar, avëir udur, savëir udur
profumo prufùm, bun udur
progetto pruget
programma prugrama
progredire prugredir, far at prugress, migliurar
progresso prugress
proibire pruibir
prolungare slungar, prulungar
promessa prumëssa
promettere prumëtër
promozione prumussiun
prono amboss
pronostico previsiun
pronto prunt, preparâ
pronuncia prununsia
propagare slargar, difundër, far cugnëssër
propenso prupëins, bëign dispost, favurevul
proporre prupunër
proposito proposit
proposta proposta
proprietà pruprietàa, particularitàa
proprietario padrun, pruprietare
proprio, relativo prope, ch'a riguarda
proroga prolungamëint, an po’ pì at tëimp
prosa prosa
prosciugare sùar, dar fund, esaurir
prosciutto giämbun, prosiutto
proseguire cuntinuar, andar avanti, andar anäns
prosperare fiurir, svilùpar, ag-gnir rich
prossimo chi ch'a sta visin
prossimo, vicino visin, vizin, dauzin
prostata prostata
prostituta pùtana (attenuato= lingera)
proteggere prutegër, guèrnar, difëindër
protesta prutesta
protestare prutestar, reclamar
protettore prutetur
protezione prutessiun
prova prova
provare pruvar
proverbio pruvèrbe
provocante pruvucänt, tëintatur, ecitänt, atraëint
provocare pruvucar
provvedere pruvedër, pëinsar a..
provvidenza pruvidëinsa
provvisorio pruvisore
provvista pruvista
prudente prùdëint
prudente (figurativo=abbottonato) butunàa
prudere smängiar, frùmiular
prugna brigna
prurito smängissiun, brùsarola
pubblicare pùblicar
pubblico pùblich
pudicizia pùdur, deciëinsa
pugilato bocs
pugnalare cutlar
pugnale cutel
pugno pùgn
pulce pùlëss
pulcino pulin
puledro cavalin
puleggia tajola
pulire pulir, panassar
pulire sfregando una pentola sgùrir
pulire (il camino) spaciar
pulito pulit
pulizia pulisia
pulpito pùlpit
pungere furar
pungitopo spinarat, feujaspina
punire castigar
punizione pùnissiun, castich, castigh
punta punta
puntare puntar
punteggiatura puntegiatùra
puntellare puntalar, puntelar
puntello (asta per puntellare) puntel
punteruolo brocia, punsun
puntiglio puntilio, ustinassiun
puntino puntin
punto punto, punt
puntuale puntùal
puntura puntùra, furatun
punzecchiare furatar
punzone punsun, brocia
pupazzo babacio
purché basta mäch, basta che
pure atcó, adcó, bele..
purga pùrga
purgare pùrgar
purgatorio pùrgateure
puro pùr
purtroppo pùrtròp, par disgrassia, par maleur
pus pus, materia
pustola brofa, crusta
putrefatto mars, andèt a mal
putrella bara at fèr, raja
puttana pùtana, tròja (attenuato= lingera)
puzza, puzzo spùssa, gram udur, canùf, tänf
puzzare spùssar
puzzolente ch'a spùssa
puzzolente fièrus